Nu știu de ce, dar de la începutul anului simnt nevoia să scriu aici pe blog. Sincer vorbind imi este și rusine la câtă vreme a trecut de când nu am mai postat aici. Este adevărat ca nu am fost extrem de atrasã de aceasta parte a internetului, Bloggin-ul, dar uneori parcă scrisul imi este mai la îndemână. Ma gandesc la Blog ca la ceva mai intim, facut special pentru momente cand simți ca vrei sa transmiți ceva prin scris, lăsând imaginația cititorului sa contureze povestea. Sunt multe asemenea povești care as vrea sa le conturati pe youtube dar este foarte greu ca toti cei ce ma urmăresc să fie pe aceiasi unda cu mine. Simnt ca aici sunt și vor fi exact acele persoane care vor contura povești. Povești de viata, experiențe și multe altele.. ceva al nostru..
Încă nu am o idee clară despre ce va fi dar în momentul de față am eu nevoie de coltisoru asta. Vor fi sigur postati spontane cu întâmplări , povesti sau ce mai simnt eu nevoia să vă spun. Tot ce sper este să fie o experiență plăcută pentru ambele "tabere" Eu și Voi.
Îmbrățișãri!
Încă nu am o idee clară despre ce va fi dar în momentul de față am eu nevoie de coltisoru asta. Vor fi sigur postati spontane cu întâmplări , povesti sau ce mai simnt eu nevoia să vă spun. Tot ce sper este să fie o experiență plăcută pentru ambele "tabere" Eu și Voi.
Îmbrățișãri!
Eu scriu când mă simt înfrântă de viață . Când mă doare sufletul atât de tare încât singurul modin care mă face sa mă simt bine este sa îmi pun sentimentele pe foaie .
RăspundețiȘtergere